9.10.10

re-celebrarea rasismului în Dilema Veche


Tocmai în această săptămână când francezii dezbat legislaţia anti-imigraţie, Dilema Veche găseşte oportun să republice un articol din 2005 care explică "problemele" Franţei.

Diverse personaje din anturajul Dilemei poartă o discuţie amicală cu Neagu Djuvara, numit încă din titlu "un liberal incorect politic". Această titulatură, motiv de mândrie pentru intelectualii de dreapta, sărbătoreşte un limbaj ofensator pentru orice persoană de culoare şi un rasism de cea mai joasă speţă (chiar şi după standardele unor liberali conservatori). A te situa la dreapta nu trebuie să însemne automat îmbrăţişarea unui discurs fascist dar se pare că intelectualii de la Dilema nu sunt oamenii jumătăţilor de măsură. 

După ce identifică principala problemă din România: "cei 45 de ani de comunism au schimbat profilul etnic al românilor", Djuvara este interpelat de Alex. Leo Şerban pe o temă care ar zdruncina capitalele europene: prezenţa în public a săracilor şi a non-europenilor.

Alex. Leo Şerban: "Pe vremea aceea totuşi, oamenii mai săraci nu stăteau toată ziua, bună ziua pe Calea Victoriei. Ceea ce se vedea, inclusiv în fotografii, era o anumită parte a societăţii, crema societăţii. Acum lucrurile par a se fi răsturnat... Eu cred că este un fenomen răspîndit în toată lumea! Mai toate capitalele europene sînt pline de asiatici, de africani."

Probabil ar trebui ascunşi de ochii turiştilor în ghetouri cu sârmă ghimpată. 

Neagu Djuvara se dezlănţuie în apărarea mândriei de a fi alb în Paris: "Cauza nu este neapărat emigrarea, ci, mai degrabă, denatalitatea. Noi le avem pe amîndouă! Dacă cercetăm documentele, vom observa că, de ani de zile, morţii nu mai sînt înlocuiţi de nou-născuţi. Sîntem pe aceeaşi linie cu mai toate ţările europene, inclusiv cu Peninsula Iberică şi Rusia. Cred că rasa albă vrea să moară! De vreo sută de ani încoace, rasa albă se sinucide mai întîi prin războaie, mai apoi prin lipsa dorinţei de a se perpetua. Industriaşii din Franţa şi din alte ţări occidentale au chemat milioane de muncitori, pentru că erau mai ieftini. Dacă un francez nu vrea să strîngă gunoiul fără o anumită sumă, este mai simplu să chemi un senegalez care are, într-adevăr, nevoie de bani. Care a fost rezultatul? Acum patru ani s-a făcut o statistică în rîndul locuitorilor din judeţele din jurul Parisului - populaţie care însuma aproape 20 de milioane de locuitori - din care a rezultat că mai mult de 45% din copiii de şcoală primară proveneau din părinţi emigranţi. Părerea mea este că acest procent nu este foarte exact pentru că nimeni nu a ţinut cont de bunici, de exemplu! Nimeni nu s-a gîndit că un copil care s-a născut în 1990, de exemplu, poate că este nepotul unui emigrant de după 1945. În acest caz, procentul de 45% nu se justifică. După părerea mea, este vorba de 60%! Dacă mergi în zonele importante ale Parisului, observi uşor cu ochiul liber că peste jumătate din copiii care ies de la şcoală sînt coloraţi. În acest ritm, peste 100 de ani, Franţa va fi metisă! Franţa - modelul Europei de cînd s-a născut civilizaţia occidentală, locul în care s-a conturat legătura între germanici şi romani, în care au început feudalitatea, monarhia organizată, revoluţiile, republicile etc.!"
Este momentul ca Andrei Pleşu să intervină. Nu pentru a amenda observaţiile empirice prezentate, ci pentru a le susţine cu un exemplu.

Andrei Pleşu: "Vorba lui Cioran, pe cînd era la Paris: "Sînt în metrou şi sînt singurul francez"!"

Neagu Djuvara continuă: "Eu am trăit acest lucru! ... Ca să ajung la metrou, staţia "Stalingrad", o adevărată pedeapsă pentru ochi, treceam pe lîngă un cartier de negri africani. Eu eram singurul alb, între sute de oameni, şi nici măcar eu nu eram francez!"

Magdalena Boiangiu: "Problema cu aceşti africani este că ei susţin că sînt francezi!"
Şi discuţia merge mai departe... Toate aceste păreri justifică pentru români în 2010 politicile anti-imigraţie din Franţa care aduc aminte de guvernul de la Vichy şi construcţia civilizaţiei occidentale ca instrument colonial de excludere perpetuă a victimelor imperialismului. Rasismul şi colonialismul deschis al intelectualilor de la Dilema, personalităţi importante şi cu un public important în România, este re-descoperit şi celebrat în această săptămână, ca dileme de altădată dar mereu actuale... 

Share/Save/Bookmark

Nuditatea unui fotbalist

Fotbalistul Adrian Cristea a aparut nud in ziarul CanCan. Bianca Dragusanu avea imaginile respective pe laptopul ei si de aici au ajuns in presa de scandal.

Reactiile din lumea fotbalistica si mondena nu au intarziat sa apara. Majoritatea pe un ton foarte violent. Mircea Sandu l-a apostrofat pudibond pe fotbalist, construind o imagine ascetica a sportivului ideal: "Eu, dacă aş fi antrenor, nu l-aş mai chema pe Adrian Cristea la naţională. Dacă aşa gândeşti tu, ca jucător, că aşa trebuie să apari în presă, ai o problemă. El e fotbalist? E o diferenţă între fotbalist şi jucător."

Mircea Sandu

Prezentatorul TV, Cristi Brancu a fost indignat: "Mă uit efectiv prostit la fotografia cu Adrian Cristea, în timp ce se pozează gol puşcă... Problema e la cap. Cel de sus. Băiatul ăsta îşi pune socoteala pe videochat în timp ce colegii lui de generaţie sunt selectionati la echipa naţională să se bată pentru România. El nu mai e interesant pentru reprezentativă. Aş crede că vegheaza din teren la eşecurile consecutive de la Dinamo, palpându-şi protector prohabul la intervale dese. Pentru că asta e treaba lui pe lumea asta, pesemne.Vai de mama lui".
Cristi Brancu

Ideea de a reprezenta Romania si a fi dezbracat este o contradictie patologica pentru prezentator, nationalismul lui Brancu excluzand vreo legatura intre sexualitate si natiune  (cei care se bat pentru Romania nu pot fi murdariti de nuditate, pastrandu-si inocenta si lipsa unui corp sexualizat).

In timp ce ziarele mondene sunt pline de fotografii cu  vedete femei care pozeaza nud, fara nici o urma de indignare, Romania explodeaza atunci cand un barbat cunoscut isi expune corpul in fata camerei web. Fotbalistul a fost amendat de club cu 5000 euro iar Bianca Dragusanu a fost gasita vinovata si condamnata:

Mircea Sandu: "Această fetiţă cu buze umflate şi sâni de plastic l-a vândut pentru 1.000 de euro."

Cătălin Munteanu(coleg cu Cristea): "Dacă ţi-o prind pe panaramă, ţi-o calc în picioare. Eşti un prost, îşi bate joc de tine!"

Limbajul sexist din fotbal incita direct la violenta impotriva femeillor dezumanizate ("fetiţe cu buze umflate şi sâni de plastic"), in timp ce mentine un standard dublu al sexualitatii (in timp ce nudul feminin este aplaudat pentru transformarea femeii in obiect, nudul masculin este condamnat si amendat pe baza unor alte considerente morale la al caror etalon femeile din tabloide nu ajung in aceasta logica sexista). Toate aceste declaratii exprima re/producerea stereotipurilor de gen in mediul sportiv si al celebritatilor. Presa are rolul important de a genera aceste discutii, de a mentine discursul discriminatoriu si standardul dublu in timp ce jurnalistii nu intervin critic in aceste reactii violente impotriva femeilor, fiind prezentate ca fapte diverse.  

Share/Save/Bookmark

2.10.10

lectii patriarhale

familia Cameron

Antena 1 prezinta o stire inedita: David Cameron, primul ministru din Marea Britanie, a aparut la o emisiune cu sosetele rupte. Cei de la Antena gasesc vinovatul si ofera solutia: "...sotia sa Samantha care, se pare ca, nu prea se ocupa de treburile casnice. Altfel premierul nu s-ar fi facut de ras la una dintre cele mai urmarite emisiuni din Regat."

Iata cum gandirea patriarhala nu tine cont de clasa, aplicandu-se pana si sotiei primului ministru britanic. Invinovatirea sotiilor care nu isi indeplinesc "indatoririle casnice" (cum ar fi peticirea sosetelor sotului) la cel mai inalt nivel politic are rolul de a perpetua aceasta gandire bazata pe inegalitate de gen si a o naturaliza pentru privitorii romani care de acum incolo vor avea justificarea necesara pentru a le cere sotiilor sa le coase ciorapii. Pentru ca nici un barbat nu vrea sa fie facut de ras in public din vina sotiei. 

foto via

Share/Save/Bookmark
Related Posts with Thumbnails